Senzo
world
Data inscrierii: 27/Ian/2008
Mesaje: 37
|
 Trimis: 27/01/2008 23:42 Titlul subiectului: Istoria clubului !!! |
 |
|
Evul Mediu
Oraºul a fost fondat de celþii din Italia de nord în jurul anului 400 î. Hr. fiind cucerit de cãtre romani în jurul anului 222 î. Hr., care i-au dat numele de Mediolanum. Dupã câteva secole de dominaþie romanã Milano a fost declarat capitalã a Apus de cãtre Împãratul Diocleþian în anul 293 d.Hr. Diocleþian alege însã sã rãmânã în capitala Imperiului Roman de rãsãrit Nicomedia, Maximinian fiind cel ce va prelua componentă de apus a imperiului. Maximinian se dedicã unei refaceri integrale a imaginii cetãþii, construid aici monumente ºi palate impresionante cum ar fi: un mare circ (470x85 metri), termele Erculee, un complex de palate imperiale,etc. Prin Edictul de la Milano din 313 împãratul Constantin I a garantat libertatea religioasã creºtinilor. Oraºul a fost cucerit de vizigoþi în 402, reºedinþa imperialã fiind mutatã la Ravenna. Cincizeci de ani mai târziu (452) hunii au atacat aºezarea, ca dupã aproape un veac în 539, oraºul sã fie cucerit ºi devastat de ostrogoþi în aºa-zisul Rãzboi gotic contra Bizaþului condus de Împãratul Justinian I. În 774 Milano fãcea parte din Imperiul Franc ca ulterior sã fie integrat Sfântului Imperiu Roman.
Evul Mijlociu
În perioada evului mijlociu, Milano a prosperat ca centru comercial datoritã controlului sãu asupra bogatelor câmpii ale celui mai lung râu al Italiei Po ºi asupra rutelor alpine. În 1162 o parte importantã a oraºului a fost distrusã în timpul rãzboiului de cucerire dus de Frederick I Barbarossa împotriva lombarzilor. Dupã fondarea Ligii Lombarde în 1167 Milano a preluat conducerea acestei alianþe. Ca efect al independenþei câºtigate de cãtre oraºele lombarde prin Pacea de la Constance în 1183, Milano a devenit ducat.În timpul epidemiei de Ciumã în 1349 Milano a fost unul dintre puþinele locuri din Europa care nu a fost atins de aceastã boalã. În 1395, Gian Galeazzo Visconti devine duce de Milano. În 1450 , Milano trece sub autoritatea Casei de Sforza, care a fãcut din Milano un oraº-lider al Renaºterii. Ducii din familiile Visconti ºi Sforza au avut sub protecþia lor artiºti ca Leonardo da Vinci ºi Bramante ce au conturat renumele acestei metropole, dându-i o valenþã mondialã.
Perioade de dominaþie a oraºului
Dupã încercarea de a cuceri restul Italiei de nord în secolul XV, Milano a fost cucerit de Franþa, ºi apoi de Spania, la începutul secolului XVI în urmãtoarele circumstanþe: regele francez Ludovic al XII-lea a ridicat mai întâi pretenþii asupra ducatului în 1492. În acel timp oraºul Milano era apãrat de mercenari elveþieni. Dupã victoria acestuia asupra Elveþiei în Bãtãlia de la Marignano, ducatul a fost promis regelui francez [[Francisc I]. Când Carol al V-lea de Habsburg l-a învins la rândul sãu pe Francisc I în Bãtãlia de la Pavia în 1525, nordul Italiei, inclusiv Milano, a trecut în posesia Casei de Habsburg. În 1556, Carol al V-lea a abdicat în favoarea fiului sãu Filip al II-lea ºi a fratelui sãu Ferdinand I. Posesiile italiene ale lui Carol, inclusiv Milano, au trecut astfel în posesia lui Filip al II-lea ºi liniei spaniole a familiei de Habsburg, în timp ce ramura austriacã a familiei, descendenþi ai lui Ferdinand, au domnit peste Sfântul Imperiu roman.
Cu toate acestea, în 1700 ramura spaniolã a casei de Habsburg s-a stins prin încetarea din viaþã a celui din urmã descendent al acesteia Carol al II-lea. Faptul a declanºat în 1701 Rãzboiul de succesiune din Spania, care a condus la ocupaþia posesiunilor spaniole de cãtre trupele franceze, tacticã ce avea ca scop impunerea lui Filip de Anjou pe tronul Spaniei. În 1704, francezii au fost învinºi la Ramillies ºi Turin ºi forþaþi sã cedeze nordul Italiei habsburgilor austrieci. În 1713, Tratatul de la Ultrecht a confirmat oficial suveranitatea Austriei asupra celor mai numeroase dintre posesiunile Spaniei, inclusiv asupra Lombardiei ºi capitala acesteia Milano. Astfel în secolul XVIII Austria a înlocuit Spania în dominaþia asupra Milano-ului, însã dupã Revoluþia francezã ºi Rãzboaiele napoleonice oraºul va deveni unul dintre centrele cele mai importante ale naþionalismului italian, revendicând independanþa ºi unificarea Italiei.
Secolul XIX
Napoleon a cucerit Lombardia în 1796. El a fost încoronat "rege al Italiei în Domul din Milano ºi oraºul a fost declarat capitala Republicii Crisalpine. Congresul de la Viena (1815)a înapoiat Lombardia, inclusiv Milano Austriei. În aceastã perioadã, a devenit centrul operei lirice. Aici a scris Mozart trei dintre lucrãrile sale ºi în doar câþiva ani La Scala a devenit teatru de referinþã în întreaga lume. Premiere ale unor compozitori de excepþie ca Verdi (care se odihneºte acum într-un preþios institut "Casa di Riposo per Musicisti", dãruit lui de cãtre reprezentanþii acestui oraº), Bellini, Donizetti, Rossini au purtat numele acestei prestigioase instituþii peste hotarele Italiei. În 1848 însã milanezii se revoltã împotriva dominaþiei austriece, determinându-l pe Mareºalul Radetzky sã se retragã temporar din oraº. În ciuda aºteptãrilor , dupã ce a învins forþele italiene la 24 iulie la Custoza,Radetzky a reuºit sã restabileascã controlul austriac asupra oraºului Milano ºi asupra nordului Italiei. În 1859 (dupã al doilea din Rãzboaiele italiene de independenþã) dominaþia austriacã a fost înlãturatã de cãtre naþionaliºtii italieni susþinuþi de Regatul Sardinia (care a fost rebotezat Regatul Italiei în 1861).Unificarea politicã a Italiei a cimentat dominaþia comercialã a oraºului Milano asupra nordului Italiei. Ea a condus deasemenea la construirea unei bogate reþele de cãi ferate care a fãcut din acest oraº un nod feroviar de o importanþã unicã în zonã. O industrializare rapidã a fãcut din regiunea aceasta un lider pe plan naþional. În acelaºi timp Milano domina sfera financiarã a Italiei prin bãncile sale, conturându-se ºi pe acest plan drept centru de primã mãrime. Dezvoltarea economicã a oraºului a adus cu sine ºi o creºtere rapidã a populaþiei dublatã de extinderea graniþelor sale la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului XX.
Secolul al XX-lea
În 1919, Benito Mussolini a organizat Cãmãºile Negre, care au compus nucleul Miºcãrii Fasciste Italiane în Milano. În 1922 Mussolini ºi-a început Marºul spre Roma din Milano. Din aceastã cauzã, Milano a suferit pagube inestimabile cauzate bombardãrii oraºului de cãtre armatele engleze ºi americane, în timpul celui de-al II-lea rãzboi mondial.
Între anii 1950 - 1960 mii de italieni, proveniþi mai ales din sudul Italiei, s-au mutat în Milano sã-ºi caute de lucru, ceea ce a condus la o creștere rapidã a economiei ºi la o creºtere a populaþiei ce a atins cifra de vârf de 1,723,000 în 1971. Acest exces de populaþie va fi însã absorbit de suburbii ºi de micile oraºe din împrejurimi între anii '70 - '80. Totuºi populaþia oraºului s-a stabilizat dupã aceastã perioadã criticã , consemnându-se chiar uºoare creºteri ale acesteia pânã în 2001. |
|
